"Piciorul invizibil al lui Haldan"
01.04.2001 Dinamo - steaua 1-0

Steaua a avut ieri doua idei nefericite.Sa joace la meci egal si sa vina in Stefan cel Mare cu un cearceaf imens pe care era scris "Unul cate unul va tirati dupa haldan".Mesajul, afisat in mijlocul galeriei steliste cu o jumatate de ora inainte de meci, a scos din minti un stadion intreg. Mii de maini ridicate spre cer au promis razbunare in numele celui care a murit pe teren pentru Dinamo.

E 1-0 pentru Dinamo si mii de oameni pot jura ca, in acele fractiuni de timp cand mingea s-a invartit nehotarata prin aer, un picior usor, nepamantean, a lovit-o, impingand-o spre poarta. A fost piciorul lui Catalin Haldan,cel care a deschis usa din tavan, asa cum scandase galeria stelista, pentru a razbuna cele doua idei proaste ale rivalilor de-o viata. Si, in cazul lui, de-o moarte.
Prosport

CATALIN HALDAN

3 februarie 1976.Data nasterii unui copil cu nume de poveste, o poveste cu Luceafarul si fata de imparat.S-a nascut pentru a darui momente de glorie si fericire absoluta fanilor,a caror lider, de altfel,a si fost Jucatorul si suporterul numarul 1: acesta a fost si probabil va ramane pentru mult timp CATALIN HALDAN.

Oare cand va putea fi uitata daruirea lui de pe teren, lacrimile dupa infrangeri si euforia de dupa victorii?Oare cand vor mai fi condusi dinamovistii de un caine de rasa pura?

Ne-a daruit momente ce nu pot fi uitate si a fost fericit pentru ca ne-a simtit alaturi de el.Avea talent si o forta interioara care-l puteau duce pana la Ceruri.Si pana la urma acolo a si ajuns,dar altfel decat am fi vrut noi si mult prea repede. Am fi avut nevoie de el aici, pe Pamant, dar Zeii au decis altfel.Si intr-o trista zii de octomb rie, a cincea din luna, totul s-a facut negru. Trecerea de la extaz la agonie a putut fi atat de rapida. Probabil Dumnezeu a crezut ca era prea bun pentru noi si l-a trimis pe Pamant doar pentru a ne arata noua, muritorilor, ce inseamna talentul, vointa, frumusetea, credinta. Apoi l-a luat la El si noua ne-a lasat durerea.

Si totusi, el a fost fericit aici, fotbalul era viata lui, iar DINAMO singurul loc in care se putea simtii liber. Liber sa duca o "viata de caine", liber sa "muste" din dusmanii de moarte si apoi sa-i priveasca cu mandrie cum isi ling ranile. Meciurile cu steaua au fost intodeauna provocarea suprema pentru "unicul capitan". Pentru el erau singurele derby-uri adevarate si stia ca toata suflarea alb-rosie isi doreste mai mult decat orice, VICTORIA. Ne-a daruit tot ce ne-am fi putut dori de la un lider si poate chiar mai mult., a cantat si a plans impreuna cu noi, a rupt steaguri ros-albastre alaturi de noi si a fost fericit atunci cand stia ca suporterii lui sunt multumiti.

Acum, cand pamantul apasa tot mai mult peste sicriul lui, ne place sa credem ca i-am daruit si noi momente de fericire. Nu mai putem sa-l intrebam daca a fost asa,dar suntem siguri ca ne-a vazut acolo, langa sicriul lui, si ne-a simtit lacrimile si durerea, ne-a auzit ultimul salut si a simtit parfumul florilor si toata caldura si dragostea pe care am strans-o in fularul alb-rosu, din pacate ultimul, pe care am putut sa i-l mai daruim.

Noi nu te vom uita niciodata si-L vom ruga pe Dumnezeu sa te lase ,macar din cand in cand, sa ne trimiti cate un semn. Si poate ca odata, cand ne vom uita pe Cer, vom vedea semnul si vom sti ca "acolo, sus, cineva ne iubeste" si va veghea mereu asupra noastra. E CATALIN HALDAN - UNICUL CAPITAN.